Créations Pratiques Poétiques

Le jardin du peintre

Poème bilingue inspiré par le tableau Jardin de Mircea Bochiș – peintre, sculpteur, graveur

Le jardin du peintre

La lumière bleue feutre en moi

le Jardin, sa douce caresse,

ses couleurs glissent leur attente

qui vient du ciel en moi,

un bleu doux luit sur la table du jardin,

parsemé d’autres bleus plus clairs,

je ressens ta présence immatérielle

dans ses touches azurées :

– es-tu cet azur qui me parle,   

ou ce vert des arbres qui m’appellent ?

tu n’es plus au jardin, seule ton ombre

repose parfois dans ton fauteuil bleu,

sous le parasol blanc qui s’ouvre

 telle une fleur qui éclot ou bien peut-être

ta robe de mariée s’envole dans l’air,

tu tiens mon cœur accroché à jamais à la tige mince

comme un fil  ou c’est bien ton pied bleu tendre:

me vois-tu tout près de toi,

derrière ton fauteuil, sur la chaise bleue,

dos à dos, deux ombres qui se parlent ?     

                            

Grădina pictorului

Lumina albastră strecoară în mine

Grădina, blânda ei mângâiere,

culorile-și lunecă așteptarea din cer în mine,

albastrul blând strălucește pe masa din grădină,

smălțuit cu nuanțe albastre mai clare,

simt prezența ta imaterială în tușele lui azurii :

ești azurul ce-mi vorbește

ori verdele copacilor ce mă cheamă ?

nu mai ești în grădină, doar umbra ta

se-odihnește câteodată în fotoliul albastru,

sub umbrelă albă ce se deschide

asemenea florii ce înflorește ori poate

rochia ta de mireasă se rotește în aer,

ții inima mea agățată pe veci de tulpina subțire

ca firul ori poate-i piciorul tău delicat și albastru:

mă vezi foarte aproape de tine,

în spatele fotoliului tău, pe scaunul  albastru,

spate-n spate, două umbre care-și vorbesc ?

4 juillet 2022

Laissez un commentaire